Eu cred

1538784_10200618945835709_1895486803_nAstăzi, pe drum, înaintam crezând. Paşii nu-mi spuneau că sunt obosiţi, nu mă întrebau de nelinişti mai vechi, nu mă obligau să aleg o direcţie anume. Pur şi simplu continuam să merg, oricât de mult mi-aş fi dorit să mă opresc şi …să revăd unele locuri care mi-au fost mai dragi cândva… Gândul că primăvara m-ar putea surprinde căutând amintiri, m-a făcut să-mi continui drumul. Am zâmbit crezând că e o zi dintre acelea în care timpul mi se pare o eternitate. Am zâmbit sperând să-mi treacă dorul de ploaie… Un dor cum n-am ştiut că pot simţi. Am continuat să merg crezând că imediat după colţ voi întâlni o poveste frumoasă în privirea unui om. Îmi plac poveştile despre oameni. M-am rătăcit pe o străduţă înaltă care părea că duce spre cer. E plăcut să te rătăceşti uneori… Am zâmbit crezând că mă va găsi cineva şi imi va arăta drumul pe care îl caut. Am mers în continuare crezând că parfumul florilor albastre aşezate cu grai în braţele unei bătrâne, îmi va aduce visele mai aproape. Am privit uimită… crezând că sufletele grăbiţilor trecători pot fi mai fragile decât florile acelea. A început să plouă. M-am oprit… am închis ochii şi am îmbrăţişat ploaia, mai fericită decât speram că voi fi la cei 21 de ani ai mei. Am zâmbit crezând că adierea vântului ar putea aprinde felinarele de la marginea străzii. De fapt simţeam mulţumire şi bucurie că exist! Am continuat să merg crezând că se apropie seara. Trecând pe lângă o fereastră deschisă, am auzit un cântec despre tine. Am văzut că viaţa e mai frumoasă decât ştim uneori!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s