Miroase a toamna dorul imbratisarii de pe urma.
Destin fara crezare.
Clipele nu se intorc,peste frunzele cerului se prapadesc in departare.
Tacerea timpului ascunde pasii mei si ai tai.
Noaptea din coltul camerei ar vrea sa fie uitare.
E imposibil oare gandul ce te cheama?
Genele-mi stinse de speranta simt ocrotirea vantului.
Ma intreb…Ma intreb…Doamne…
Voi mai fi vreodata eu?
Tarziu…
Soapte in suflet ne-au ramas.
Nu vei fi nicicand singur.Promit.
Nu te mai astept.
Iti amintesti ultimul parfum?
Iubirea?
Visul?
Ochii mei inlacrimati cand i-ai sarutat tremurau…
Ramas-bun…ne-am spus dar fara voia noastra
Copila poveste.Voi ramane cantecul inimii tale.
Advertisement
Like this:
One blogger likes this post.
